Ea consideră că scenariul cel mai probabil rămâne cel al unor ajustări punctuale, nu al unui nou șoc fiscal pentru mediul de afaceri.
”Declarațiile politice au punctat faptul că nu vor mai crește taxe în 2026, însă totul depinde de nivelul deficitului calculat pentru 2025 și de următoarele evaluări ale agențiilor de rating. Scenariul pozitiv pentru mediul de afaceri este să nu vedem creșteri de taxe semnificative în 2026, ci doar ajustări și adaptări punctuale. Scenariul negativ, puțin probabil în opinia mea, ar presupune o majorare a taxelor cu impact prea puternic asupra mediului de afaceri. Aceste majorări se pot produce doar în contextul unor potențiale evaluări negative ale agențiilor de rating, dar și al degradării situației economice la nivel regional și global”, spune Alina Andrei.
Ea consideră că deciziile principale au fost deja luate în 2025, iar prima astfel de măsură a fost majorarea TVA cu două puncte procentuale. Mediul de afaceri așteaptă de la Guvern reducerea cheltuielilor bugetare, fiind de preferat ca o astfel de măsură să fie însoțită de menținerea taxelor la același nivel in 2026.
”Creșterile de taxe sunt urmate de o scădere a afacerilor și implicit de o reluare lentă a creșterii economice, iar aici ne uităm și la criza anterioară care a produs efecte până în 2012 dar și ulterior, iar creșterea economică a fost una redusă timp de o perioadă de aproximativ 5-7 ani. Se discută despre măsuri de încurajare a investițiilor și în lipsa unor evoluții nefavorabile la nivel regional / global, spre deosebire de criza anterioară, avem toate premisele pentru creșteri economice în viitoarea perioadă”, spune Alina Andrei.
Creșterea impozitului pe dividende concomitent cu reducerea pragului pentru microîntreprinderi și majorarea bazei la care se aplică contribuția la sănătate a fost măsura care a lovit cel mai mult afacerile românești în 2025, consideră Alina Andrei
”În opinia mea, România va rămâne competitivă fiscal în 2026 pentru atragerea investitorilor străini datorită cotei unice de 16%. Totuși, nu doar taxele determină acționarii unei companii străine să investească în România. Costurile de operare, starea generală a economiei și oportunitățile de afaceri sunt factori decisivi în această alegere. Mai avem și posibilitatea de consolidare în cadrul Uniunii Europene. Toate entitățile grupului se pot raporta la aceleași reglementări fiscale și contabile, ceea ce simplifică raportarea și managementul financiar. În plus, apartenența la UE permite transferul de know-how și capital fără bariere semnificative”, afirmă Alina Andrei.
În ciuda incertitudinii din prezent, România rămâne o destinație strategică pentru investițiile în tehnologie datorită acestui mix care încă stă în picioare: competențe tehnice, avantaje fiscale și stabilitatea oferită de apartenența la Uniunea Europeană.
Ce impact vor avea modificările din Pachetul 2 fiscal in 2026?
Guvernul a publicat recent în Monitorul Oficial măsurile din al doilea pachet al reformei fiscal-bugetare, care vor intra în vigoare în decembrie 2025 și în 2026. Principalele modificări și măsuri introduse în așa-zisa ”Ordonanță Trenuleț” sunt următoarele:
Impozit pe venituri din investiții și tranzacții financiare
- Pentru câștigurile din vânzarea de acțiuni pe bursă, prin case de brokeraj înregistrate în România: impozitul reținut la sursă crește de la 1% la 3% (dețineri > 1 an) și de la 3% la 6% (dețineri < 1 an).
- Pentru tranzacțiile fără broker: impozitul urcă de la 10% → 16%.
- Impozitul pe câștigurile din criptomonede trece tot la 16%.
Impozit pe profit – multinaționale
Se limitează semnificativ cheltuielile deductibile legate de drepturi de proprietate intelectuală, management și consultanță pentru multinaționalele care nu plătesc impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA).
Impozite locale mai mari
- Creșteri semnificative pentru impozitele pe clădiri, terenuri și vehicule, cu mai puține scutiri.
- Taxa pe „lux” pentru clădiri și mașini de mare valoare crește de la 0,3% → 0,9%.
Proceduri legate de inactivitate și riscul de dizolvare al firmelor
Firmele pot fi declarate inactive dacă nu au cont bancar/Trezorerie sau nu depun situațiile financiare în termen, iar cele inactive prea mult pot fi dizolvate.
Eșalonări la plată mai restrictive
- Condiții noi, inclusiv contract de fideiusiune (garanție prin care statul se asigură că are șanse mai mari să încaseze bani) pentru a obține eșalonări clasice.
- Eșalonările simplificate capătă limite fixe de datorii (100.000 lei pentru persoane fizice, 400.000 lei pentru firme). socotim.ro
Obligații financiare pentru firme
- Toate firmele trebuie să dețină cont bancar sau la Trezorerie – în lipsa acestuia pot fi sancționate.
- Comerțul și serviciile vor fi obligate să accepte plata cu cardul indiferent de nivelul încasărilor în numerar.
Schimbări în legislația societăților
- Capitalul social la constituirea unei firme: 500 lei (față de 1 leu).
- Pentru firme cu cifră de afaceri > 400.000 lei: 5.000 lei.
Alte măsuri din pachet
- Se introduce taxa logistică de 25 lei pentru colete extracomunitare sub 150 euro.
- Amenzi sporite pentru munca la negru (până la 40.000 lei per persoană, total până la 1 milion lei).
- Mai multe restricții privind împrumuturile între firme și persoane afiliate, distribuirea de dividende și majorările de capital.
”Măsurile vizează în special erodarea bazei impozabile precum și corectarea unor mecanisme (insolvență de exemplu, dar nu numai) prin care bugetul de stat pierdea bani, dar vizează și crearea unui mediu de afaceri mai sănătos”, subliniază partenerul Cabot Transfer Pricing.
Alina Andrei consideră că noile măsuri influențează persoanele fizice și firmele, în egală măsură, la fel și firme românești versus firme cu capital străin. Totuși sunt anumite prevederi care se aplică tranzacțiilor cu afiliați străini, astfel sunt vizate grupurile multinaționale în special.
”În privința deductibilității, avem un regim special - acesta se aplică contribuabililor (cu o cifră de afaceri netă sub 50.000.000 euro) care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management și consultanță în relația cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România.
Dacă ponderea acestor cheltuieli (înregistrate în exercițiul financiar 2024 sau exercițiul financiar modificat care începe în 2024) în totalul cheltuielilor înregistrate în aceleași raportări este de peste 1%, cheltuielile sunt considerate deductibile în anul fiscal de calcul numai în limita de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate conform reglementărilor contabile în anul fiscal de calcul”, spune Alina Andrei.
Ea adaugă faptul că nu intră sub incidența acestui articol contribuabilii care dețin un acord de preț în avans (APA) sau care, începând cu anul fiscal 2027, solicită ANAF emiterea unui APA ce are ca obiect tranzacții cu persoane afiliate nerezidente care generează cheltuieli incluse în declarațiile fiscale.
”De ce poate fi interesant un astfel de APA? Fiindcă oferă contribuabililor predictibilitate fiscală. Se încheie per tip de tranzacție intra-grup și practic pentru aceste tranzacții pentru care există un APA încheiat, nu voi primi inspecția fiscală (bineînțeles trebuie să respect termenii menționați în acord). De asemenea, de anul acesta se poate aplica și retroactiv pentru perioada de prescripție, iar dacă sunt în control fiscal, conducătorul inspecției fiscale poate decide suspendarea controlului dar nu orice condiții (ci cel mai probabil dacă mă ajustez voluntar - bineînțeles dacă am riscuri de ajustare pe partea de prețuri de transfer și dacă există eventuale derapaje de la principiul valorii de piață pentru tranzacția în discuție)”, concluzionează Alina Andrei.
